Odă unei mame

Întotdeauna, am crezut despre mine că  sunt o femeie tare și puternică, o femeie care poate orice își propune. De curând am înțeles că mă înșel. Am avut norocul să cunosc niște femei minunate și speciale în spital. Am trăit lângă ele doar 4 luni, dar au fost cele 4 luni din viața mea, care au cântărit mai mult decât mulți ani afară. Acolo am înțeles exact și pentru totdeauna ce e important pe lumea asta și ce contează cu adevărat. Cunosc o femeie, o mamă,  care acum câteva zile a ajuns acasă. De atunci. De atunci din 2014 primăvara. Vă puteți imagina măcar ce înseamnă pentru o mamă să lupte atâta timp pentru viața copilului ei și sa nu știe dacă și când va fi bine? Vă puteți imagina cum pare acum o zi în care ați fost răciți sau doua zile de febră ori un picior rupt sau chiar o inima frântă din dragoste? Exact, nu e nimic. Așa îmi par mie cele 4 luni pe care le-am petrecut luptând. Femeia asta merită toate aprecierile din lume și toată dragostea din lume și toate laudele din lume. Eu nu o să o uit niciodată.