Categorii
Fără categorie

Love is my religion

Deși este un subiect delicat al zilelor noastre, cu păreri pro și contra, în urma unei experiențe personale, mă văd oarecum nevoită să-mi exprim opinia și public.

La începutul clasei a cincea, al băiețelului meu cel mare, am fost rugați să facem o cerere în cazul în care dorim prezența copiilor la ora de religie. Dacă erau părinți care nu doreau acest lucru atunci copiii lor nu participau la acest curs.

A venit și momentul în care, în funcție de inspirația doamnei de religie, să ne roage să le dăm copiilor pentru ora materiale “de lucru”, să le spunem. Concret, certificatul de botez și fotografii de la botezul copiilor.

Evident, reacția unui părinte a fost: care e motivul, care e logica în solicitarea asta? Îi dă copilului meu notă mai mare la religie dacă le duce? Și mai mult decât atât, am ajuns la subiectul preoți “nepotriviți”(asocierea directa a unor oameni cu credinta ta).

Sincer, deși nu sunt un ortodox practicant sau prea convins, vin cu reacția mea, care nu este lipsită de logică.

Unde e logica atunci când iubesti? Unde e logica atunci când îți îmbraci copilul în costum de Halloween? Unde e logica în sărbătorirea Sf. Valentin sau a Crăciunului? Credința noastră are legătură cu ceea ce ni se pare că fac alții? Cum le explicăm copiilor noștri logica iubirii? Viața noastră e una plină de logică și de sens?

Inima nu are logică, inima simte tot. Dacă ar interveni o doza prea mare de logică, câți dintre noi am mai iubi așa cum o facem?

Dumnezeu există și e acolo și aici în diferite forme și manifestări. Respectul și iubirea merg mâna în mână și cu Dumnezeu. Fiecare dintre noi face alegerile potrivite pentru cine este el și ce reprezintă el. Să nu uităm să îi respectăm și pe ceilalți cu tot cu alegerile lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *